tag:blogger.com,1999:blog-90979258816167491202024-02-20T05:07:52.997-08:00ROŞIA, jud. Sibiu - societatea civilaForta a Treia - forta civica a poporului roman. Impreuna, pentru prosperitatea tuturor cetatenilor!Sibiuhttp://www.blogger.com/profile/02437933478676511418noreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-9097925881616749120.post-85456255955129474942014-12-08T12:10:00.001-08:002014-12-08T12:10:16.297-08:00Eginald Schlattner - Preot si scriitor sas din Rosia, Sibiu <div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9097925881616749120" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9097925881616749120" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9097925881616749120" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417452263572_5307" lang="EN-GB"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417452263572_5305" style="text-decoration: none;"></span></span><b id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417880486693_4107"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417880486693_4106"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417880486693_4105" lang="EN-GB" style="font-weight: bold;">"Tin la aceasta tara si
stiu ca Dumnezeu ma vrea aici. Aici ma cunoaste Dumnezeu dupa nume".</span></span></b> <span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32581" lang="EN-GB"><br clear="none" />
<b><span style="font-weight: bold;"><br clear="none" />
"C</span></b>and in padurile si mlastinile unde astazi se afla Berlinul
crestea pir, aici, in Transilvania, se canta nemteste si se rosteau rugaciuni
latinesti. Asta inseamna vechimea saseasca! Iar daca astazi va pot saluta in
limba noastra comuna, germana, acest lucru il datorez Patriei mele, Romania,
care niciodata nu ne-a interzis limba materna, nici chiar in acele noua luni de
zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cand Regatul roman s-a aflat in
razboi cu Reichul german. In septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la
scoala lui germana, unde se predau doua ore de limba romana ca limba straina,
incepand cu clasa a III-a". <br clear="none" /><br clear="none" />
Cu aceste cuvinte si-a intampinat preotul si scriitorul Eginald Norbert
Schlattner, in biserica din comuna Rosia (Rothberg), de langa Sibiu, un oaspete
de seama sosit din Germania: ministrul federal de Interne, Otto Schily.
Publicat mai mult in strainatate decat acasa, adulat de milioane de cititori
din Austria, Germania si Elvetia, dar si din Spania si Polonia, Schlattner este
considerat de critici drept cel mai cunoscut romancier din Romania. Dupa marea
plecare a sasilor din anii 1990-1991, el a continuat sa-si indeplineasca
indatoririle de preot, traind cu stoicism tristetea de a sluji zilnic in
Biserica evanghelica din Rosia (Rothberg) "doar pentru Dumnezeu si pentru
mine, de unul singur, si multi ingeri". Din cei cinci sasi care mai
vietuiesc in comuna, doar preotul si cateodata preoteasa mai trec pragul
sfantului lacas.<br clear="none" />
Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are in jurul ei livezi de meri si
palcuri de stejari si de brazi, inaltandu-se catre cer in mijlocul satului.
Strajuita de tei seculari, casa parohiala este, la randul ei, un monument: ea
"imparte" veacurile in doua - la sud, "aripa tanara" de la
1762, iar la nord, zidaria de la 1550. Aici si-a gasit familia Schlattner (al
carei arbore genealogic coboara, cu documente, pana la 1467) loc de vietuire si
de slujire pe altarul credintei, spatiu de tihna si de creatie literara. Cand
se retrage sa-si scrie cartile, sapte usi il despart pe romancierul-preot de
lume; sapte usi ca tot atatea praguri de amintiri rascolitoare.<br clear="none" />
</span><b id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2631"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2630"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2629" lang="EN-GB" style="font-weight: bold;"><br clear="none" />
"N-ai voie sa vorbesti asa de frumos despre
Romania , ca nu te crede
nimeni"</span></span></b><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32578" lang="EN-GB"><br clear="none" />
<i id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2633"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2632" style="font-style: italic;"><br clear="none" />
- Se spune ca vorbele cu care l-ati intampinat pe ministrul Otto Schily au
facut o impresie extraordinara asupra delegatiei germane. In fapt, ce mesaj
le-ati transmis inaltilor oaspeti?</span></i> <br clear="none" />
<br clear="none" />
- Am dorit sa le demonstrez ca romanii sunt europeni prin vocatie si tinuta, ca
aceasta tara vine din istorie cu "acquis"- ul comunitar insusit, pe
care-l si depaseste la capitolul toleranta fata de minoritati. Zic: "Herr
Bundesminister, la varsta de zece ani, eu nu vorbeam romaneste. Tata imi
atarnase o tablita de gat pe care scria: "Acest baiat se numeste Eginald
Norbert Schlattner si nu stie romaneste. Daca se pierde, va rog sa-l predati pe
strada Eminescu 5, contra recompensa"". Si am spus: "Herr
Bundesminister, am fost foarte intrigat ca tata a platit pentru mine, cand am
fost adus acasa de un roman cumsecade, numai de doua ori suma platita pentru
cainele nostru, Litvinov, cand si el se ratacise. Ma asteptam sa plateasca
macar de cinci ori mai mult...". In aceasta metafora anecdotica este ceva
care defineste spiritul tolerant al Romaniei ultimilor 87 de ani, caracterul
umanitar al civilizatiei romanesti. Ma doare inima cand observ ca, in
strainatate, Romania
este perceputa numai prin strada, si anume: cainii de strada, copiii de strada,
fetele de pe strada, hotii de strada... E mult prea putin! S-a ajuns la
aberatii de genul celor intamplate la Lisabona, unde am tinut o conferinta de
presa despre Romania ,
organizata de Ambasada Austriei. S-a apropiat un atasat de presa oarecare si
mi-a soptit: "N-ai voie sa vorbesti asa de frumos despre
Romania , ca nu
te crede nimeni". Dar eu vorbesc! Odata, in Polonia, la o conferinta
internationala, am luat cuvantul in incheiere si am spus: "In mod
regretabil, de patru zile vorbiti despre identitatea Europei, si doua lucruri
nu le-am auzit - cuvantul Dumnezeu si cuvantul
Romania !". <br clear="none" />
<i id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32580"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32579" style="font-style: italic;"><br clear="none" />
- La Academia Evanghelica din Sibiu se vorbeste
ca, printre altele, i-ati tinut ministrului federal o adevarata disertatie
despre invatamantul multicultural din
Romania . Este adevarat?</span></i> <br clear="none" />
<br clear="none" />
- I-am prezentat, spre exemplu, situatia abecedarelor. Zic: "Herr
Bundesminister, mesajul Romaniei catre Europa Unita este urmatorul - la noi in
tara , abecedarul se tipareste in peste zece limbi!".
Si fiindca stiu ca unui german trebuie sa-i traduci in sistemul lui de
conceptie ceea ce inseamna acest enunt, am fost si mai explicit: "Asta
inseamna ca la noi in tara exista tot atatea
sisteme scolare in care limba de predare nu este cea romaneasca, ci limba
materna a copilului. In Parlament, domnule ministru, sunt 19 etnii
reprezentate, caz unic in Europa!". Fiindca am presupus ca nici acuma nu
isi poate imagina ce inseamna cele zece sisteme scolare, cu limba de predare
neromaneasca, i-am spus: "Daca dvs. doriti ca pe cele doua fete ale dvs.
sa le trimiteti in Germania la o scoala cu
limba de predare turca, la 2-3 milioane de turci, nu puteti. Dar trimiteti-le
aici, la Constanta
sau la Babadag, unde exista numai cateva mii de turci, si acolo poate sa
termine liceul si sa dea si bacalaureatul in limba turca". Si, deoarece
nici acuma inca nu eram sigur daca putea sa-si imagineze, i-am spus urmatorul
lucru: "Herr Bundesminister, daca intrebati aici, la Sibiu, o copilita de
etnie romana (ca romanii au descoperit acuma scolile germane), daca o
intrebati, zic, pe Rodica Popescu: draguta, in ce clasa esti? In clasa a IV-a.
Unde? La Liceul Brukenthal. Si ce limba straina inveti? Raspunde: limba
romana... Asta este, domnule ministru,
Romania europeana. Nici macar
austriecii, care pana in 1918 au gestionat 13 natiuni, nici ei inca nu reusesc
sa aprecieze corect mesajul romanesc catre Europa multiculturala".<br clear="none" />
<br clear="none" />
</span><b id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2636"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2635" style="color: #2f2f2f;"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2634" lang="EN-GB" style="color: #2f2f2f; font-weight: bold;">"Ortodoxia apartine in mod
constitutiv spiritului european"</span></span></b><span style="color: #2f2f2f;"><span lang="EN-GB" style="color: #2f2f2f;"><br clear="none" />
</span></span><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32577" lang="EN-GB">
<span style="text-decoration: none;"></span><br clear="none" />
<i><span style="font-style: italic;">- Prin succesul cartilor dvs. sunteti un
cetatean roman gata integrat in Comunitatea Europeana. Din perspectiva mult mai
larga pe care o aveti, ce calitati ale poporului nostru credeti ca vor
influenta pozitiv familia europeana in care ne pregatim sa intram?</span></i> <br clear="none" />
<br clear="none" />
- Dimensiunea bizantina. Sunt convins ca o tara atat de ortodoxa cum e
Romania va
completa in mod fericit viata spirituala a Europei Occidentale. Ortodoxia
apartine in mod constitutiv spiritului european. Cand d-l Andrei Plesu a spus
ca in fiecare roman exista un european care trebuie doar descoperit, ma intreb
ce a dorit sa spuna. Suspiciunea mea este ca romanii, cand zic
"european", se gandesc la stilul de viata materiala si mentala din
Europa de Vest, prelungit pana in
America . Multi dintre ei cred ca
trebuie sa adoptam si sa imitam acest stil, aceasta forma de viata, aceasta
mentalitate care este in mod derivat tributara crestinismului catolic si
protestant. De aceea, cand citesc ca Andrei Plesu a descoperit ca in fiecare
roman zace un european, sper ca n-a avut in minte modelul antropologic vestic;
sper ca are si el aceasta viziune autentica a omului ortodox. Eu, ca unul care
70 de ani a convietuit cu romanii, stiu ca religiozitatea mistica a romanilor a
creat o relatie speciala cu Dumnezeu si care are toate sansele, sper din inima,
sa revigoreze crestinismul apusean. <br clear="none" />
<br clear="none" />
<i id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2638"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2637" style="font-style: italic;">- Grecia ortodoxa este membra a UE de peste
un deceniu. De ce n-a reusit sa influenteze Apusul catolic si protestant?</span></i>
<br clear="none" />
<span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32576" style="color: #2f2f2f;"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32575" style="color: #2f2f2f;"><br clear="none" />
- Pentru ca Grecia, asa cred, nu e prezenta prin religia ortodoxa, ci prin
antichitate. Cine merge la Atena nu merge sa asiste la o slujba ortodoxa, ci
sa-si rupa pingelele pe Acropolis. De aceea, zic: Romania ,
alaturi de Bulgaria
mai mica, va duce in Vest si acest element al dimensiunii ortodoxe, al
conceptului mental, intelectual si spiritual bizantin. Episcopul nostru,
doctorul Cristoph Klein, a scris multe carti in care a incercat sa defineasca
aceasta punte intre crestinismul occidental si cel rasaritean, gasind ca
rugaciunea este cea care transcende granitele dintre Est si Vest.</span></span>
<br clear="none" />
</span><b id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32574"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32573" style="color: #2f2f2f;"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32572" lang="EN-GB" style="color: #2f2f2f; font-weight: bold;"><br clear="none" />
"Sunt ingrozit ca de la Bruxelles ni se prescrie deja cat de lungi sa fie
tijele florilor din piata"</span></span></b><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32571" style="color: #2f2f2f;"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32570" lang="EN-GB" style="color: #2f2f2f;"><br clear="none" />
<i id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32569"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32568" style="font-style: italic;"><br clear="none" />
- In marsul fortat al Romaniei catre Europa unita, s-ar parea ca taranii vor
avea cel mai mult de indurat. Locuiti intre tarani, le ascultati spovedania pe
romaneste, le dati sfaturi crestinesti. Ce le spuneti despre Ue?</span></i></span></span><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32562" lang="EN-GB"> <br clear="none" />
<span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2640" style="color: #2f2f2f;"><span id="yui_3_16_0_1_1418068815402_2639" style="color: #2f2f2f;"><br clear="none" />
- Despre tarani pot sa spun numai ceea ce sper. Sunt si eu ingrozit de aceste
cerceluse din urechile vacilor; sunt ingrozit ca de la Bruxelles ni se prescrie
deja cat de lungi sa fie tijele florilor din piata, dupa soi si dupa culoare -
ceva de neconceput. Sper ca romanul nostru se va sustrage unor reglementari si
unor regularizari absurde. Sper ca, totusi, va ramane atmosfera aceasta a
satelor noastre care, din tinut in tinut, oglindeste ceva din prezenta lui
Dumnezeu <i><span style="font-style: italic;">hic et nunc</span></i> (<i><span style="font-style: italic;">aici si acum</span></i> - n.red.) si isi va pastra
individualitatea ei scoasa din timp. Am observat ca, si dupa ce a disparut
partidul care tot timpul batea taranii la cap ce si cum sa faca, pamanturile
tot se lucreaza. Desi tinerii fii si fiice de tarani care frecventeaza scolile
din Sibiu vin acasa moderni, cu bluginsi, cu muzica asta infernala din combine
etc., in timpul verii nu merg nici la mare, nici la munte, ci merg cu
bunicutele la camp, la sapat si recoltat. Sper ca aceasta atmosfera va ramane,
iar prezenta lor in sat va dainui. Sa nu uitam ca la noi lumea mai face
petreceri de mare sarbatoare, se mai casatoreste cu alai pe ulita satului, se
mai aduna la parastase, iar familia mai este adapost si refugiu, nu este
atomizata ca in Apus.</span></span> <br clear="none" />
<i><span style="color: #2f2f2f;"><span style="color: #2f2f2f; font-style: italic;"><br clear="none" />
- Credeti ca satul va putea ramane sat, iar taranul, taran?</span></span></i> <br clear="none" />
<span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32567" style="color: #2f2f2f;"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32566" style="color: #2f2f2f;"><br clear="none" />
- Satul va ramane matca spiritualitatii romanesti ortodoxe - care va fi o
completare salutara la spiritualitatea occidentala. Cei care vin din Vest, si
vin tot mai multi investitori si turisti, descopera viata de la tara si raman
uluiti ca mai exista asa ceva pe lume. In Occident, visele lui Stalin si ale
lui Ceausescu de a reduce diferenta dintre oras si sat, sunt deja o
realitate... Si atunci, vin germanii, austriecii si altii, si ce zic ei:
"Ce vedem noi aici, in Romania ?
Vedem un baiat calare pe un cal care galopeaza prin mijlocul satului... Vedem
doua fete care merg pe drum, una cu mana trecuta peste umarul celeilalte...
Vedem doi baieti care se joaca de-a calul si vizitiul, folosind drept haturi o
sfoara... Vedem ca te duci pe ulita si esti deja in mijlocul vietii..."
Ceea ce eu completez: nu ma poate trimite sotia in vecini dupa lapte, ca, pana
cand viu inapoi, s-a acrit; trebuie sa stau de vorba, sa povestesc cu fiecare
satean, chiar daca l-am vazut numai ieri. Aici totul devine eveniment: disparitia
liliacului alb, trilul ciocarliei care urca la cer, oracaitul broastelor, boala
unei vaci, moartea unui cal pentru care trebuie sa sapi o groapa ca pentru
imparatul. Dupa mine, viata fireasca este numai la tara ,
unde si ploaia imi este apropiata.</span></span> <br clear="none" />
<i><span style="color: #2f2f2f;"><span style="color: #2f2f2f; font-style: italic;">-
Credeti ca aceasta viziune plina de mister cotidian asupra vietii ii va
preface, </span></span></i><br clear="none" />
<i><span style="color: #2f2f2f;"><span style="color: #2f2f2f; font-style: italic;">ii va
schimba si pe fratii nostri europeni din Vest?</span></span></i> <br clear="none" />
<span style="text-decoration: none;"></span><br clear="none" />
- Nu stiu in ce masura toate acestea vor avea o inraurire asupra stilului lor
de viata, a spiritului de a concepe lumea si cerul, dar stiu altceva: ei s-au
plictisit de individualismul atomizat in care vietuiesc, de perceperea vietii
numai prin televizor. Sunt convins ca aceasta inertie pozitiva a unor forme de
viata rurala din Romania, traditiile satelor romanesti, vor impulsiona
spiritualitatea Europei Occidentale in asa fel, incat unul de acolo sa nu mai
fuga pana in India sau pana in Nepal in cautarea sacralitatii, gasind-o la noi.
Faptul ca sacralitatea patrunde zilnic in profan in satele din
Romania va fi,
cred, perceput si de fratii nostri din Vest. Este tragic ca sasii au parasit
aceasta tara si au ajuns acolo unde au ajuns.
Ei ar fi putut fi o punte intre cele doua lumi adiacente. Cred ca noi, sasii,
puteam trai pe aceste plaiuri inca 900 de ani: cu romani, unguri, sarbi, evrei
si ceilalti. Nimeni nu ne-a alungat din tara ! <br clear="none" />
<i id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32564"><span id="yiv9813088077yui_3_16_0_1_1417959009552_32563" style="font-style: italic;"><br clear="none" />
- Va rog sa-mi permiteti o ultima intrebare: de ce n-ati plecat, totusi, in
Germania , parinte Schlattner?</span></i> <br clear="none" />
<br clear="none" />
- De data aceasta un raspuns scurt si concis: pentru ca tin la aceasta
tara si stiu ca Dumnezeu ma vrea aici. Aici ma cunoaste
Dumnezeu dupa nume. </span></span></span></div>
Sibiuhttp://www.blogger.com/profile/02437933478676511418noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-9097925881616749120.post-82577849832899737312014-04-13T09:37:00.001-07:002014-04-13T09:37:06.870-07:00Prezentarea localitatii<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Suprafata:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>16256 ha</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Intravilan:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>450 ha</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Extravilan:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>10566 ha</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Populatie:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>5500</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Gospodarii:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>1662</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Nr. locuinte:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>1662</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Nr. gradinite:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>5</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Nr. scoli:<span class="Apple-converted-space"> </span></b>6</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Numele localitatilor aflate in administratie:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Roşia, Caşolţ, Cornăţel, Daia+ Daia Nouă, Nou, Nucet</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Asezarea geografica:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Comuna Roşia este situată în partea de est a Municipiului Sibiu, la 18 de km de Sibiu ( la o distanţă de 11 km pe drumul judeţean DJ 106 Sibiu - Agnita).<br />Centrul de comună - localitatea Roşia, este amplasat în centrul de greutate al teritoriului, la intersecţia drumului comunal DJ 106S ( Daia, Roşia, Vurpăr) şi DJ 104 G ( Cornăţel - Roşia)<br />Drumuri de legătură : DC54 Nou - între Nou şi Daia şi DJ104 G - între Nou şi Roşia. Accesul în Daia se face din DJ 106 Sibiu - Agnita pe DJ106S. Accesul în Caşolţ se face pe DC55. Accesul în Nucet se face pe DJ104G Cornăţel-Nucet-Săcădate.<br />Din punct de vedere geografic, comuna aparţine părţii de sud a podişului Transilvaniei - respectiv Podişul Hârtibaciului, aproape de limita cu Depresiunile Făgăraşului şi Cibinului.<br />Comuna Roşia se învecinează la nord cu teritoriul comunei Vurpăr, la sud cu Municipiul Sibiu şi comuna Şelimbăr, la est cu teritoriul comunei Nocrich şi al oraşului Avrig şi la Vest cu teritoriul comunei Şura Mare.</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Activitati economice principale:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Economia aşezării este bazată pe activităţi în domeniul agricol prin cultivarea terenurilor (cartofi, cereale, legume) şi creşterea animalelor, exploatarea fâneţelor, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, comerţul cu produse agricole şi turismul rural.</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Obiective turistice:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Biserica Evanghelică-Luterană, secolul al XIII. Obiectiv memorial<br />Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial.<br />Monumentul Eroilor "LA VULTURI" a fost ridicat în anul 1923, din iniţiativa "Societăţii Cultul Eroilor". Monumentul este realizat din fier forjat şi bronz, fiind împrejmuit cu stâlpi din beton uniţi cu lanţuri metalice. Pe frontispiciul monumentului se află următorul înscris comemorativ: "În cinstea eroilor căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1918. Dăruită de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, Bucureşti. Războiul 1916-1918".<br />Pensiunea BIO HAUS Cioran este situată la 20 km de Sibiu, pe Valea Hârtibaciului în localitatea Nucet, într-o zonă splendidă de dealuri şi păduri nepoluate extrem de ozonată, datorită confluenţei a două văi (Valea Hârtibaciului şi Valea Oltului). http://www.bio-haus.ro/</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Evenimente locale:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Ziua fermierului in luna septembrie</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Facilitati oferite investitorilor:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Consiliul local al comunei Roşia sprijină potenţiali agenţi economici dispuşi să creeze noi locuri de muncă pe raza comunei, prin scutirea la anumite taxe şi impozite între 1-10 ani</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<b>Proiecte de investitii:</b></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 20px; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
Reţea de canalizare şi staţie de epurare sat Roşia<br />Rezervor şi reţele de distribuţie sat Nou<br />Cămin Cultural – 500 locuri sat Roşia<br />Înlocuirea reţelelor de apă în satul Caşolţ şi Nucet<br />Asfaltarea drumuri DC 54, tratament dublu bituminos DC 55 Caşolţ</div>
Sibiuhttp://www.blogger.com/profile/02437933478676511418noreply@blogger.com0